Ce face UE pentru a reduce poluarea aerului?

Calitatea aerului ne afectează sănătatea. Parlamentul European luptă pentru reguli mai stricte care să limiteze poluarea.

Calitatea proastă a aerului poate provoca boli respiratorii și cardiovasculare, diabet și cancer. Dar efectele sale devastatoare se extind și asupra biodiversității, deoarece otrăvește culturile și pădurile, provocând pierderi economice semnificative.

În cadrul obiectivului ambițios de reducere spre zero a poluării asumat prin Pactul verde european, Parlamentul European a propus stabilirea unor standarde mai stricte de calitate a aerului până în 2030, cu ținte de limitare a particulelor poluante.

Costul poluării aerului în privința sănătății

Aerul a fost poluat timp de decenii cu dioxid de azot, ozon și particule fine, cu concentrații mai mari în zonele populate urbane.

Particule în suspensie sau PM 2.5

Particulele în suspensie se referă la particule minuscule sau micro picături. Fiind mai mici decât un fir de păr, pot trece prin respirație în fluxul sanguin. Acestea pot include substanțe chimice organice, praf, funingine și metale.

Expunerea cronică poate duce la boli respiratorii și cardiovasculare care pot fi letale pentru persoanele vulnerabile și, totodată, poate duce la cancer. În 2020, expunerea la particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni (PM 2.5) a provocat moartea prematură a cel puțin 238.000 de persoane în UE, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Dioxidul de azot

Dioxidul de azot este o substanță chimică generată de motoare, în mod special motoare diesel. Expunerea la acesta reduce rezistența la infecții și este asociată cu o creștere a bolilor respiratorii cronice și îmbătrânirea prematură a plămânilor. Poluarea cu dioxid de azot a cauzat 49.000 de decese premature în UE în 2020.

Ozonul

Pe termen scurt, inhalarea ozonului irită ochii, căile respiratorii și mucoasele. Este deosebit de periculos pentru persoanele care suferă de astm și poate fi fatal în cazul afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare cronice. În 2020, 24.000 de persoane și-au pierdut viața prematur în UE din cauza expunerii la ozon.

Deși poluarea aerului rămâne o problemă, politicile de reducere a acesteia au îmbunătățit calitatea aerului din Europa în ultimele trei decenii. Din 2005 până în 2020, numărul deceselor premature cauzate de expunerea la particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni a scăzut cu 45% în UE.

Pierderea biodiversității

Conform unei analize a Agenției Europene de Mediu, 59% din păduri și 6% din terenurile agricole au fost expuse la niveluri dăunătoare de ozon în Europa în 2020. Pierderile economice datorate impactului asupra producției de grâu s-au ridicat la aproximativ 1,4 miliarde EUR în 35 de țări europene în 2019. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Franța, Germania, Polonia și Turcia.

Citiți mai multe despre cauzele pierderii biodiversității.

Sursele poluării

Mai mult de jumătate din emisiile de particule fine provin din arderea combustibililor în stare solidă pentru încălzire. Sectoarele rezidențiale, comerciale și instituționale sunt principala sursă de poluare cu particule fine din Europa.

Sectorul agricol este, de asemenea, un poluator major, responsabil pentru 94% din emisiile de amoniac, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru 37% din emisiile de oxizi de azot, iar agricultura pentru 19%.

Toate aceste emisii au înregistrat o tendință descendentă din 2005, în ciuda creșterii considerabile a produsului intern brut al UE.

Ce este planul de acțiune pentru poluare zero?

Planul UE de acțiune pentru reducerea la zero a poluării contribuie la Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă. În cadrul Pactului verde european, UE și-a stabilit obiectivul de a reduce poluarea aerului, apei și a solului până în 2050 la niveluri care să nu fie dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale, aflate în limite pe care planeta să le poată susține. Planul definește o serie de obiective pentru atingerea acestui deziderat până în 2030:

• reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu peste 55%
• reducerea ecosistemelor UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea cu 25%
• reducerea deșeurilor din plastic din oceane cu 50% și a microplasticelor eliberate în mediu cu 30%

Limite mai stricte pentru 2035 la anumiți poluanți ai aerului

Parlamentul și-a adoptat poziția asupra îmbunătățirii calității aerului în UE pe 13 septembrie 2023. Acesta susține obiective mai stricte decât cele din propunerea inițială a Comisiei pentru câțiva poluanți, inclusiv particulele fine (PM2.5, PM10) dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și ozonul (O3), pentru a asigura un aer respirabil în UE și care să nu dăuneze ecosistemelor naturale sau biodiversităţii. Obiectivele propuse de Comisie ar trebui să fie considerate doar ținte intermediare și să fie atinse până cel târziu în 2030.

Pașii urmatori

Odată ce Consiliul își va fi adoptat la rândul său poziția, Parlamentul va începe negocierile cu acesta privind textul final al legii.